| |
LEGE Nr. 41 din 17 iunie 1994
privind organizarea şi
funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi
Societăţii Române de Televiziune
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 153 din
18 iunie 1994
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
- Cap.1 Dispozitii generale
- Cap.2 Obiectul de activitate
- Cap.3 Organizare si functionare
- Cap.4 Activitatea financiara
- Cap.5 Dispozitii finale si tranzitorii
- Anexa 1:
SOCIETATEA ROMÂNA DE RADIODIFUZIUNE - SITUATIA CLADIRILOR SI A TERENURILOR
- Anexa 2: SOCIETATEA ROMÂNA DE TELEVIZIUNE - SITUATIA CLADIRILOR SI A TERENURILOR
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Se înfiinţează Societatea Română de Radiodifuziune şi
Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice autonome
de interes naţional, independente editorial, prin reorganizarea
Radioteleviziunii Române.
ART. 2
Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune
sunt persoane juridice, au sediul în municipiul Bucureşti şi
îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului,
în condiţiile prezentei legi şi în conformitate cu convenţiile
internaţionale la care România este parte.
ART. 3
Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune
au obligaţia să asigure, prin întreaga lor activitate, pluralismul,
libera exprimare a ideilor şi opiniilor, libera comunicare a informaţiilor,
precum şi informarea corectă a opiniei publice.
Conţinutul programelor Societăţii Române de Radiodifuziune şi
Societăţii Române de Televiziune trebuie să
răspundă standardelor profesionale în materie.
ART. 4
Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune
sunt obligate să prezinte, în mod obiectiv, imparţial, realităţile
vieţii social-politice şi economice interne şi internaţionale,
să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra
treburilor publice, să promoveze cu competenţă şi
exigenţă valorile limbii române, ale creaţiei autentice
culturale, ştiinţifice naţionale şi universale, ale
minorităţilor naţionale, precum şi valorile democratice,
civile, morale şi sportive, să militeze pentru unitatea naţională
şi independenţa ţării, pentru cultivarea demnităţii
umane, adevărului şi justiţiei.
La îndeplinirea atribuţiilor pe care le au, Societatea Română de Radiodifuziune
şi Societatea Română de Televiziune trebuie să respecte
principiile ordinii constituţionale din România.
ART. 5
Programele Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii
Române de Televiziune nu trebuie să servească sub nici un motiv
ca mijloace de defăimare a ţării şi a naţiunii,
să nu îndemne la război de agresiune, la ură naţională,
rasială, de clasă sau religioasă, să nu incite la
discriminare, la separatism teritorial sau violenţă publică,
să nu propage manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
Difuzarea de programe nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor. Emisiunile
care, prin conţinutul lor, ameninţă dezvoltarea psihomorală
sau fizică a copiilor şi a tinerilor nu vor fi difuzate între
orele 6,00 şi 23,00.
Minorii cu comportament deficitar sau care au săvârşit încălcări
ale legii vor putea fi prezentaţi fără elemente care să
permită identificarea lor.
Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune
trebuie să rezerve o parte din spaţiul de emisie
partidelor politice reprezentate în Parlament. Timpul afectat partidelor
politice nu poate depăşi o sutime din întregul timp de emisie
săptămânal. Repartizarea timpului de emisie pe partide
politice se face în raport cu ponderea reprezentanţilor acestora
în Parlament, luându-se în calcul o unitate de timp pentru fiecare parlamentar,
inclusiv pentru reprezentanţii minorităţilor naţionale.
Programele nu trebuie să prejudicieze demnitatea, onoarea,
viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria
imagine.
ART. 6
Difuzarea reclamelor de către serviciile publice de radiodifuziune şi
de televiziune se poate face numai prin contract încheiat cu beneficiarul
reclamei, producătorul programului publicitar sau reprezentanţii
autorizaţi ai acestora, în condiţiile stabilite de normele obligatorii*)
elaborate de Consiliul Naţional al Audiovizualului, publicate în
Monitorul Oficial al României.
Nerespectarea normelor stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului
privind realizarea publicităţii în cadrul programelor de radiodifuziune
şi de televiziune se sancţionează potrivit Legii audiovizualului
nr. 48/1992.
------------
*) Normele obligatorii au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 303 din 22 decembrie 1993.
ART. 7
Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română
de Televiziune vor promova şi vor încuraja difuzarea de creaţii
audiovizuale româneşti.
Ponderea creaţiilor audiovizuale româneşti în programele serviciilor
publice de radiodifuziune şi de televiziune trebuie să fie de
cel puţin 40% . Delimitarea termenului de creaţie
în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune şi al Societăţii
Române de Televiziune se va face prin statutele proprii.
Societatea Română de Televiziune va coopera, cu prioritate, cu cinematografia naţională în vederea
realizării unor filme româneşti artistice, de ficţiune,
documentare şi de animaţie.
ART. 8
Activitatea serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune este
autonomă şi independentă editorial.
Autonomia şi independenţa editorială a serviciilor publice de
radiodifuziune şi de televiziune sunt garantate prin lege, iar programele
acestora sunt ocrotite de orice ingerinţe ale autorităţilor
publice, precum şi de influenţele oricăror partide, formaţiuni
social-politice, sindicale, organisme comerciale şi economice sau
grupuri de presiune.
Nu constituie ingerinţe aplicarea normelor obligatorii stabilite
de Consiliul Naţional al Audiovizualului, în condiţiile Legii
audiovizualului nr. 48/1992.
Reţelele de comunicaţii închiriate în vederea transmiterii programelor
naţionale ale serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune
sunt la dispoziţia exclusivă a Societăţii Române de
Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune pe
întreaga perioadă de închiriere. Dreptul de a transmite
pe aceste reţele aparţine celor două societăţi.
ART. 9
Serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune sunt obligate să
transmită, cu prioritate şi în mod gratuit, comunicatele sau
mesajele de interes public primite de la Parlament, Preşedintele
României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării sau de la
Guvern.
ART. 10
Personalul de specialitate din serviciile publice de radiodifuziune şi
de televiziune se bucură, pe durata exercitării funcţiei,
de protecţia legii şi de drepturile stabilite prin statutul
ziaristului de radiodifuziune şi, respectiv, statutul ziaristului
de televiziune.
Statutele cuprinzând drepturile şi obligaţiile ziariştilor vor
fi elaborate de o comisie paritară formată din membri ai fiecărui
consiliu de administraţie şi delegaţi ai plenului realizatorilor
de emisiuni de radio şi de televiziune şi sunt aprobate de consiliile
de administraţie ale societăţilor pe baza avizului comisiilor
parlamentare de resort.
Comisia îşi alege un preşedinte, iar în cazul în care
acesta nu este ales în termen de 15 zile, el va fi desemnat de comisiile
parlamentare de specialitate reunite.
Statutele vor cuprinde în mod obligatoriu norme care să garanteze:
a) apărarea ziariştilor şi a celorlalţi realizatori
de emisiuni faţă de încercările de a li se ştirbi
independenţa profesională şi de a li se leza drepturile;
b) participarea la luarea deciziilor care privesc statutul ziariştilor
şi al celorlalţi realizatori de emisiuni;
c) ascultarea persoanei în cauză în situaţia în care
urmează să-i fie aplicate sancţiuni prevăzute de lege
sau de statut;
d) exercitarea profesiei de ziarist şi de realizator de emisiuni
în condiţii de răspundere profesională, morală sau
juridică, după caz;
e) soluţionarea divergenţelor privitoare la aplicarea
statutului de către o instanţă internă de arbitraj.
ART. 11
Personalul de specialitate din serviciile publice de radiodifuziune şi
de televiziune se bucură, pe durata îndeplinirii funcţiei, de
aceeaşi protecţie a legii ca şi funcţionarul public.
Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul prevăzut la alin.
1 poate ocupa sau exercita o altă funcţie publică
sau privată numai cu acordul comitetului director al serviciului
public în care lucrează.
Se consideră personal de specialitate personalul care redactează, elaborează,
coordonează emisiuni sau programe ori participă
direct sau indirect la realizarea lor.
Personalul de specialitate are drepturile şi obligaţiile rezultând
din profesia de ziarist, precum şi cele prevăzute în statutul
redacţional, codul deontologic şi regulamentul de organizare
şi funcţionare a fiecărei societăţi.
Este interzisă exercitarea oricărei forme de constrângere fizică
sau psihică, a oricărei presiuni sau acţiuni de intimidare
împotriva personalului de specialitate din serviciile publice de radiodifuziune
şi de televiziune, de natură să-l împiedice de exercitarea
profesiei sau să aducă atingere prestigiului său social
şi profesional.
ART. 12
Personalul prevăzut la art. 11 poate colabora la publicaţii
de specialitate cu caracter literar, ştiinţific sau social,
altele decât cele editate de serviciile publice de radiodifuziune şi
de televiziune în care îşi desfăşoară activitatea.
Materialele create în calitate de salariat al serviciului public, destinate elaborării
sau realizării de emisiuni sau programe, nu pot fi folosite în afara
societăţii, mai înainte de 2 ani de la data realizării
lor, decât cu încuviinţarea serviciului public în cadrul căruia
au fost create.
ART. 13
Personalul de specialitate prevăzut la art. 11 nu poate
face parte din partide sau alte formaţiuni politice şi nici
nu poate promova prin activitatea pe care o desfăşoară
ideile sau programele acestora.
Salariaţii prevăzuţi la alin. 1 nu pot face
parte din conducerea altor societăţi de radiodifuziune sau de
televiziune şi nici nu pot cumula funcţii de execuţie în
cadrul acestora.
Salariaţii prevăzuţi la alin. 1 pot colabora
la alte societăţi de radiodifuziune sau de televiziune numai
cu acordul comitetului director al serviciului public în care lucrează.
Nerespectarea dispoziţiilor alin. 1 şi 2 se sancţionează
cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă sau, după
caz, cu destituirea din funcţie.
Dacă prin nerespectarea dispoziţiilor alin. 1 şi
2 s-a cauzat o pagubă societăţii în care lucrează,
salariatul va fi obligat la repararea acesteia potrivit legii.
Modul în care vor fi aduse la îndeplinire dispoziţiile prezentului articol
va fi prevăzut în regulamentul de organizare şi
funcţionare a fiecărei societăţi.
ART. 14
În cadrul programelor de ştiri, informaţiile trebuie transmise în mod
fidel, iar comentarea lor trebuie făcută cu onestitate, fără
vreo influenţă din partea autorităţilor publice sau
a altor persoane juridice de drept public sau privat.
Se interzice orice atitudine interesată în tratarea informaţiilor.
Ştirile şi informaţiile care urmează să
fie difuzate sub formă de texte sau imagini trebuie să fie verificate.
Sensul lor nu trebuie să fie deformat sau fabricat prin modul de formulare, titluri sau
comentarii.
Răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la
cunoştinţa publică revine, după caz, în condiţiile
legii, realizatorului de emisiuni sau programe, autorului, precum şi
serviciului public de radiodifuziune, respectiv de televiziune.
Ştirile difuzate sau informaţiile care ulterior se dovedesc inexacte
sau false trebuie rectificate.
Difuzarea unor informaţii prin care se lezează drepturile unei persoane
sau interesele legitime ale acesteia îi dă dreptul să
ceară redacţiei de specialitate, în cel mult 7 zile calendaristice
de la difuzarea informaţiei, rectificarea acesteia.
În caz de refuz, persoana care se consideră vătămată
într-un drept sau interes legitim poate cere directorului general al societăţii,
în cel mult 6 zile după expirarea termenului de la alin. 6,
acordarea dreptului la replică.
Rectificarea şi replica vor fi difuzate în cadrul aceleiaşi emisiuni
şi la aceeaşi oră la care dreptul sau interesul persoanei
a fost lezat.
Răspunderea pentru difuzarea rectificării aparţine conducătorului
redacţiei în cauză, iar răspunderea pentru acordarea dreptului
la replică revine directorului general al societăţii.
Nedifuzarea rectificării şi neacordarea dreptului la replică
sunt supuse contenciosului administrativ, la cererea persoanei lezate.
Celelalte cazuri privind dreptul la replică se exercită conform normelor
obligatorii stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului, publicate
în Monitorul Oficial al României.
Caracterul confidenţial al surselor de informare a personalului de specialitate,
la care se face referire în art. 11, este garantat prin lege.
Dezvăluirea acestor surse, motivată prin încălcarea interesului
public, poate fi făcută numai în cazuri excepţionale, în
baza dispoziţiei emise de o instanţă judecătorească
sau a unei ordonanţe a procurorului.
În exercitarea atribuţiilor profesionale de către ziarişti
şi alţi realizatori de emisiuni, informaţiile nu pot fi
obţinute decât prin mijloace legale şi morale, iar utilizarea
acestora nu poate fi făcută în scop personal.
Inapoi
CAP. 2
Obiectul de activitate
ART. 15
Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune
au, fiecare după profilul său, ca obiect de activitate:
a) realizarea programelor de radiodifuziune sau de televiziune
în limba română, în limbile minorităţilor naţionale
sau în alte limbi, cu scop informativ, cultural, educativ şi de divertisment;
b) difuzarea programelor prin staţii de emisie şi linii pentru transmiterea
programelor aflate în proprietate sau prin închirierea reţelelor
de telecomunicaţii audiovizuale, radioelectrice, proprietate a regiilor
autonome sau a societăţilor comerciale cu capital majoritar
de stat, inclusiv prin satelit, cablu sau alte mijloace tehnice;
c) organizarea şi realizarea, în studiourile proprii sau în colaborare cu
alţi parteneri interni sau externi, de programe radiofonice, de televiziune,
înregistrări pe discuri, pe suport magnetic, filme artistice de televiziune,
seriale de televiziune, filme documentar-ştiinţifice, necesare
programelor proprii şi pentru schimb cu organizaţii similare
din ţară şi din străinătate sau pentru valorificare;
d) desfăşurarea activităţii de impresariat pentru propriile
formaţii artistice, organizarea de concerte, festivaluri şi
spectacole cu public, precum şi concursuri cu formaţii artistice
proprii sau în colaborare cu alţi artişti, inclusiv concursuri
şi jocuri de inteligenţă sau aleatorii, încheierea de contracte
cu artişti şi impresari români sau străini, pentru emisiunile,
concertele şi spectacolele pe care le organizează, plătind
onorarii şi efectuând încasări în condiţiile legii;
e) realizarea de activităţi publicitare prin emisiunile
şi publicaţiile proprii, pentru beneficiari din ţară şi din străinătate;
f) organizarea activităţii de documentare în problemele
specifice, editarea şi transmiterea spre difuzare a programelor,
materialelor publicitare şi a altor publicaţii legate de activitatea
radiofonică şi de televiziune;
g) realizarea de emisiuni în sprijinul procesului de formare a tineretului sub
aspect instructiv-educativ, moral-religios şi patriotic, în colaborare
cu persoane juridice de drept public şi persoane juridice de drept
privat, fără scop lucrativ;
h) elaborarea studiilor de perspectivă pentru dezvoltarea
reţelelor proprii de emiţătoare şi translatoare de
radiodifuziune şi de televiziune, în colaborare cu Ministerul Comunicaţiilor,
precum şi avizarea studiilor privind modificarea sau dezvoltarea
reţelelor de difuzare a programelor publice ale Societăţii
Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune;
i) acordarea, la cerere, de asistenţă de specialitate, cu plată,
privind amplasarea, parametrii şi punerea în funcţiune de noi
staţii de radiodifuziune şi de televiziune, precum şi cu
privire la eficienţa altor mijloace tehnice puse în funcţiune
în acest scop;
j) efectuarea activităţii de cercetare şi proiectare, precum şi
lucrări specifice tehnicii audio şi video, pentru nevoile proprii
sau ale altor beneficiari din ţară sau din străinătate,
urmărirea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi
valorificarea acestora în condiţiile legii, promovarea progresului
tehnic şi ştiinţific în activitatea societăţii;
k) avizarea tehnică, la cerere, a fabricării de prototipuri
ale echipamentelor de studio pentru radiodifuziune şi televiziune,
radioficare şi electroacustică, precum şi a echipamentelor
din această categorie prevăzute a se importa;
l) efectuarea direct, în condiţiile legii, în domeniul de
activitate, de operaţiuni de comerţ exterior şi de plăţi
în lei şi în valută;
m) organizarea coproducţiilor cu parteneri externi în domeniul
unor programe radiofonice şi de televiziune şi realizarea producţiei,
prelucrării, schimbului, exportului şi importului de filme ori
programe pentru programele de televiziune sau de radiodifuziune, după
caz;
n) reprezentarea posturilor naţionale de radiodifuziune şi
de televiziune în relaţiile cu organismele internaţionale, precum
şi cu cele din alte ţări, încheierea convenţiilor
şi stabilirea relaţiilor de colaborare cu organizaţiile
de radiodifuziune şi de televiziune din alte ţări şi
cu organizaţiile internaţionale din domeniul radiodifuziunii
şi al televiziunii;
o) realizarea şi trimiterea în străinătate, în vederea
difuzării, potrivit acordurilor încheiate cu organizaţii similare,
a programelor radiofonice, de televiziune şi film;
p) organizarea de schimburi de realizatori de emisiuni şi
de corespondenţi cu organizaţii de radiodifuziune şi de
televiziune din alte ţări, oferind posibilitatea unei informări
reciproce directe asupra realităţilor din România şi din
ţările respective;
r) organizarea şi exploatarea unor noi servicii de transmitere
a informaţiilor pe reţelele destinate difuzării programelor
publice ale Societăţii Române de Televiziune şi ale Societăţii
Române de Radiodifuziune;
s) păstrarea şi arhivarea înregistrărilor audiovizuale
şi a documentelor care prezintă interes pentru patrimoniul naţional;
perioadele de păstrare şi condiţiile de arhivare şi
de acces la înregistrările şi documentele arhivate se vor stabili
prin regulamentele de organizare şi funcţionare a celor două
societăţi, în condiţiile legii;
t) orice alte activităţi stabilite potrivit legii.
ART. 16
Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune
elaborează şi transmit spre difuzare, în condiţiile prezentei
legi, programe de radiodifuziune şi de televiziune în limba română
şi în alte limbi, adresate ascultătorilor şi telespectatorilor
din întreaga lume, pentru a promova imaginea României şi politica
sa internă şi externă, precum şi punctele de vedere
ale autorităţilor publice române în legătură cu situaţia
internaţională.
În acest scop, în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune
funcţionează Departamentul general al emisiunilor pentru străinătate,
care emite sub denumirea "Radio România Internaţional".
În cadrul Societăţii Române de Televiziune va funcţiona
un compartiment similar.
ART. 17
În realizarea obiectului de activitate, Societatea Română de Radiodifuziune
şi Societatea Română de Televiziune au următoarele drepturi:
a) să utilizeze reţelele proprii de emiţătoare şi relee,
precum şi cele puse la dispoziţie prin închiriere, cu drept
de preemţiune în condiţiile prezentei legi, pentru programele
naţionale, să predea semnalele corespunzătoare emisiunilor
de radiodifuziune şi de televiziune la intrările în reţelele
de telecomunicaţii ale regiilor autonome sau societăţilor
comerciale cu capital majoritar de stat, în vederea transportului şi
difuzării lor conform programului stabilit de comun acord şi
la indicii de calitate tehnică stabiliţi prin contract;
b) să amplaseze, pe orice construcţii sau terenuri, indiferent de forma
de proprietate, în condiţiile legii, echipamente pentru legăturile
ocazionale şi temporare necesare transmisiunilor de radiodifuziune
şi de televiziune; în cazul în care amplasarea se face pe o proprietate
publică, aceasta se face fără plată, iar în cazul
proprietăţii private, când titular este o altă persoană
decât statul, amplasarea se face cu acordul şi în condiţiile
stabilite cu proprietarul. Dacă amplasarea urmează să
se facă pe construcţii sau terenuri destinate apărării
naţionale, se va solicita avizul Ministerului Apărării
Naţionale. Pagubele produse se suportă, în toate cazurile, de
societatea de radiodifuziune sau de televiziune care a dispus amplasarea
de echipamente, indiferent de natura proprietăţii;
c) să transmită direct prin radio şi televiziune sau să înregistreze,
fără plată, dezbateri publice ale autorităţilor
publice, mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni,
alte întruniri religioase sau comemorative, precum şi orice alte
evenimente sau acţiuni cu caracter public, indiferent de locul în
care acestea se desfăşoară. Transmiterea radiofonică
ori prin televiziune sau înregistrarea în vederea transmisiei, fără
plată, a operelor de orice fel, din sălile de spectacol sau
din locurile publice în care acestea sunt reprezentate, executate sau
expuse, precum şi a manifestărilor culturale, artistice şi
sportive se poate face în scop informativ numai o singură dată,
cu o durată de cel mult 3 minute, în afară de cazul în care
s-a convenit în alt mod cu organizatorul de spectacol sau cu deţinătorul
dreptului de autor;
d) să înregistreze şi să folosească, în programele lor, operele
pentru care au încheiat un contract, precum şi, fără încheiere
de contract, operele de orice fel care au fost reproduse sau difuzate,
reprezentate, executate sau expuse în public, cu respectarea dreptului
de autor;
e) să consulte, prin mijloace specifice, ascultătorii
şi telespectatorii asupra profilului şi calităţii
programelor, să menţină legătura cu aceştia prin
modalităţi diverse, solicitându-le opinia pentru îmbunătăţirea
continuă a emisiunilor;
f) să stabilească, în condiţiile legii, preţurile şi
tarifele în lei şi în valută pentru activităţile şi
serviciile pe care le prestează, în domeniul specific al activităţii
pe care o desfăşoară, cu excepţia taxelor de abonament;
g) să organizeze reţele proprii de corespondenţi
în ţară şi în străinătate.
Societatea Română de
Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune au acces
neîngrădit la informaţiile publice privind evenimentele politice,
sociale, cultural-artistice, sportive, care au loc în România.
ART. 18
Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea
Română de Televiziune colaborează cu instituţiile
publice, cu agenţii economici, cu persoane juridice de drept
privat fără scop lucrativ şi se sprijină pe
colaborarea cu ascultătorii şi telespectatorii în scopul
realizării obiectului lor de activitate.
Inapoi
CAP. 3
Organizare şi funcţionare
ART. 19
Conducerea serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune, în cadrul
fiecărei societăţi, este asigurată de:
a) consiliul de administraţie;
b) directorul general;
c) comitetul director.
Consiliul de administraţie se organizează pentru fiecare societate
şi este compus din 13 persoane, din care una îndeplineşte
funcţia de preşedinte.
Preşedintele consiliului de administraţie este directorul
general al societăţii.
Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea
în baza propriului regulament de organizare şi funcţionare.
ART. 20
Preşedintele şi membrii Consiliului de administraţie al
Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv al Societăţii
Române de Televiziune, se numesc de către Parlament.
Consiliul de administraţie al fiecărei societăţi se
compune din 13 membri, desemnaţi prin votul majorităţii
deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comună
a celor două Camere. Listele de candidaţi se înaintează
birourilor permanente ale celor două Camere, după cum urmează:
a) grupurile parlamentare din cele două Camere înaintează
propuneri pentru 8 locuri;
b) Preşedintele României pentru 1 loc;
c) Guvernul pentru 1 loc;
d) personalul de specialitate prevăzut la art. 11 alin.
3 din prezenta lege desemnează, prin vot secret, candidaţi pentru
2 locuri;
e) grupurile parlamentare ale minorităţilor naţionale,
pentru 1 loc.
Propunerile pentru locurile prevăzute la alineatul precedent nu pot
depăşi dublul numărului de locuri stabilite.
Birourile permanente ale celor două Camere înaintează listele
către comisiile permanente de resort, în vederea audierii şi
selecţionării candidaţilor.
Comisiile lucrează în şedinţă comună şi
decid asupra candidaţilor propuşi cu votul a două treimi
din membrii acestora. Ele propun plenului celor două Camere
câte o listă de 13 candidaţi pentru fiecare societate, conform
structurii prevăzute la alin. 2.
Metodologia audierii în comisiile permanente de resort se stabileşte în
şedinţa comună a celor două comisii şi va
fi dată publicităţii cu 15 zile înainte de data audierii.
Preşedinţii consiliilor de administraţie se numesc de către
Parlament în şedinţă comună, dintre membrii consiliilor,
la propunerea comisiilor permanente de resort, cu respectarea procedurilor
de audiere şi de vot prevăzute în acest articol.
ART. 21
Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi pe o perioadă
de 4 ani.
Membrii Parlamentului şi ai Guvernului nu pot face parte din consiliile
de administraţie ale celor două societăţi.
Comisiile permanente de resort reunite ale celor două Camere ale Parlamentului,
la sesizarea consiliului de administraţie al fiecărei societăţi,
propun Parlamentului, cu votul a două treimi din numărul membrilor
lor, înlocuirea unui membru a cărui activitate este necorespunzătoare,
precum şi completarea locurilor vacante ivite din diferite motive,
în perioada mandatului. Membrul numit va funcţiona
numai până la îndeplinirea acestei perioade.
Locurile vacante în consiliul de administraţie al fiecărei societăţi
sunt anunţate public în termen de 15 zile.
Comisiile pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă
ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, reunite, organizează
audieri publice pentru candidaţi şi prezintă Parlamentului
propuneri pentru ocuparea locurilor vacante în termen de 30 de zile de
la data anunţării.
ART. 22
Preşedintele şi membrii consiliului de administraţie depun în
faţa Parlamentului următorul jurământ: "Jur să
respect Constituţia şi legile ţării, să apăr
interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale
ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă
şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit
funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa
să-mi ajute Dumnezeu!"
ART. 23
Membrii consiliului de administraţie care au calitatea de angajaţi
ai Societăţii Române de Radiodifuziune sau, după caz, ai
Societăţii Române de Televiziune, îşi păstrează toate drepturile şi obligaţiile
derivând din această calitate.
Membrii consiliului de administraţie primesc pentru activitatea desfăşurată
o indemnizaţie lunară egală cu 1/4 din salariul directorului
general. Ei au dreptul la decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor de transport
şi de cazare ocazionate de participarea la şedinţele consiliului
de administraţie.
Membrii consiliului de administraţie nu pot face parte din alt consiliu
de administraţie sau participa la societăţi comerciale
cu care Societatea Română de Radiodifuziune sau, după caz, Societatea
Română de Televiziune întreţine relaţii de afaceri sau
are interese contrare.
ART. 24
Consiliul de administraţie se întruneşte lunar şi ori de
câte ori interesele societăţii o impun.
Consiliul este convocat de preşedinte, care propune ordinea
de zi, sau la solicitarea a cel puţin o treime din membrii săi.
ART. 25
Pentru adoptarea unor decizii complexe, consiliul de administraţie
poate atrage în activitatea de analiză colaboratori externi.
ART. 26
Lucrările consiliului de administraţie sunt conduse de preşedinte,
iar în lipsa acestuia, de un alt membru al consiliului, dacă a fost desemnat de preşedinte,
sau de cel mai în vârstă membru al consiliului.
Consiliul de administraţie lucrează legal în prezenţa majorităţii
membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu votul a cel
puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor
acestuia. Neîntrunirea cvorumului duce la reprogramarea şedinţei,
în cel mult 15 zile, cu aceeaşi ordine de zi.
Neîntrunirea consiliului de administraţie la termenul prevăzut la alineatul
precedent duce la dizolvarea de drept a acestuia. Dizolvarea
consiliului se aduce la cunoştinţa Parlamentului în termen de
24 de ore, de către directorul general al societăţii, iar
în termen de 60 de zile Parlamentul va numi noul consiliu de administraţie.
ART. 27
Consiliul de administraţie are, în principal, următoarele atribuţii:
a) aprobă concepţia de dezvoltare a societăţii
şi normele privitoare la strategia şi structura programelor;
supraveghează respectarea modului în care societatea îşi îndeplineşte
obligaţiile asumate în schema de programe şi în licenţa
de emisie eliberată de Consiliul Naţional al Audiovizualului;
b) aprobă structurile organizatorice ale departamentelor,
direcţiilor şi structurilor teritoriale, în limita numărului
de posturi aprobat anual prin bugetul de venituri şi cheltuieli;
c) elaborează şi aprobă reglementări detaliate
pentru a preciza funcţiile serviciului public prevăzute în această
lege şi în reglementările internaţionale;
d) aprobă proiectul bugetului şi asigură execuţia
acestuia; repartizează bugetele unităţilor şi studiourilor
teritoriale după aprobare;
e) analizează bilanţul şi contul de profit şi
pierderi anual şi le înaintează spre aprobare organelor prevăzute
de lege;
f) aprobă sau propune spre aprobare, potrivit competenţelor,
investiţiile ce urmează a se realiza de către societate;
g) stabileşte, în condiţiile legii, măsuri de extindere
sau de restrângere a activităţii societăţii, de înfiinţare
sau de desfiinţare a unor studiouri teritoriale;
h) aprobă funcţionarea de consilii de conducere la unităţile
din structură;
i) stabileşte şi aprobă relaţiile compartimentelor
din aparatul propriu şi al unităţilor subordonate în cadrul
societăţii şi cu terţii, în domeniul tehnic, economic,
comercial, administrativ, financiar, juridic şi altele;
j) stabileşte şi aprobă competenţele şi
atribuţiile unităţilor din componenţa societăţii;
k) prezintă Ministerului Finanţelor propuneri de subvenţii
pentru a fi incluse în bugetul de stat, în vederea aprobării de către
Parlament;
l) aprobă volumul maxim al creditelor bancare;
m) aprobă propunerile de depăşire a cheltuielilor
totale prevăzute în buget, în cazul în care există un plus de
venituri care să acopere plusul de cheltuieli;
n) aprobă competenţele privind angajarea şi efectuarea de cheltuieli
de orice natură, inclusiv investiţii, tranzacţii financiare
şi comerciale, vânzări sau închirieri de bunuri mobile şi
imobile care nu mai sunt necesare sau al căror cheltuieli cu întreţinerea
sunt nejustificate, în condiţiile legii;
o) analizează raportul trimestrial al societăţii
privind activitatea pe bază de bilanţ şi aprobă măsuri
pentru desfăşurarea activităţii viitoare;
p) tratează şi stabileşte, împreună cu organele
Ministerului de Interne, relaţiile şi condiţiile de colaborare
pentru asigurarea pazei obiectivelor şi a bunurilor;
q) analizează şi aprobă propunerile comitetului director de participare
la realizarea unor activităţi cu alte societăţi cu
capital român sau străin, de închiriere a unor canale radio sau televiziune,
de reprezentare a posturilor naţionale de radiodifuziune şi
de televiziune în relaţiile cu organismele internaţionale, precum
şi cele privitoare la încheierea convenţiilor şi stabilirea
relaţiilor de colaborare cu organisme similare din alte ţări;
r) aprobă închirierea de clădiri, spaţii şi
terenuri ale societăţii;
s) îşi dă acordul la propunerile de concesionări,
potrivit legii;
t) aprobă utilizarea fondului valutar în condiţiile legii;
u) asigură, în domeniul său de activitate, respectarea
dispoziţiilor legale privind protecţia mediului înconjurător;
v) aprobă raportul anual pentru Parlament;
x) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare
a societăţii;
z) exercită orice alte atribuţii care-i revin din prevederile legale
şi din regulamentul său de organizare şi funcţionare
şi aprobă orice alte măsuri privind activitatea societăţii,
cu excepţia celor date, potrivit legii, în competenţa altor
organe.
ART. 28
Directorul general are, în principal, următoarele atribuţii şi
răspunderi:
a) asigură, împreună cu comitetul director, conducerea
curentă a societăţii;
b) dispune, controlează şi răspunde de executarea
hotărârilor consiliului de administraţie, precum şi a convenţiilor
încheiate de societate;
c) aprobă, la propunerea comitetului director, normative, regulamente şi
instrucţiuni de serviciu pentru exploatarea, întreţinerea, siguranţa
în funcţionare şi utilizarea reţelelor proprii de emiţătoare
şi relee, a echipamentelor din dotare, proiectarea şi repararea
construcţiilor şi tuturor utilajelor din dotarea societăţii,
precum şi pentru operaţiunile comerciale, financiar-contabile
specifice, recrutarea, pregătirea şi perfecţionarea personalului;
d) aprobă, în condiţiile legii, angajarea şi concedierea
personalului societăţii şi numeşte, cu avizul consiliului
de administraţie, şefii departamentelor, conducătorii unităţilor
direct subordonate; de asemenea, poate delega competenţe conducătorilor
unităţilor subordonate;
e) aprobă, în condiţiile legii, angajarea de specialişti,
pe termen limitat, pentru efectuarea de studii, lucrări, determinări
şi altele asemenea, necesare societăţii;
f) aprobă trimiterea de delegaţi sau participă personal
la reuniuni interne sau internaţionale, întâlniri de afaceri sau
studii de interes pentru societate;
g) exercită orice alte atribuţii care-i revin din prevederile
legale şi din regulamentul de organizare şi funcţionare
a consiliului de administraţie şi aprobă orice alte măsuri
privind activitatea societăţii, cu excepţia celor date,
potrivit reglementărilor legale, în competenţa altor organe.
ART. 29
Directorul general reprezintă, personal sau prin delegat, Societatea Română
de Radiodifuziune sau, după caz, Societatea Română de Televiziune,
în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din ţară,
precum şi în relaţiile internaţionale.
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, directorul general emite ordine, instrucţiuni şi
alte acte prevăzute de lege.
ART. 30
Directorul general poate delega o parte din atribuţiile sale directorilor
generali adjuncţi sau secretarului general.
În lipsa directorului general, atribuţiile sale sunt îndeplinite
de unul dintre directorii generali adjuncţi sau de secretarul general,
numit prin ordin al directorului general.
ART. 31
Comitetul director este compus din directorul general, directorii
generali adjuncţi, secretarul general, 3 directori, 1 - 3 directori
ai studiourilor teritoriale şi un consilier juridic, desemnaţi
conform regulamentului.
Directorii generali adjuncţi, directorii, secretarul general şi
directorii studiourilor teritoriale se numesc de către preşedintele
consiliului de administraţie în urma promovării concursului
pentru ocuparea funcţiei. În caz de vacanţă a funcţiei,
directorul general poate dispune preluarea temporară a acesteia de
către un alt membru al comitetului director, dar nu mai mult de 60 de zile.
ART. 32
Comitetul director îşi desfăşoară activitatea în conformitate
cu propriul său regulament de organizare şi funcţionare,
aprobat de consiliul de administraţie, şi are următoarele
atribuţii principale:
a) elaborează şi propune spre examinare şi aprobare
consiliului de administraţie strategia de programe;
b) examinează şi avizează toate problemele care
se supun hotărârii consiliului de administraţie şi asigură
aducerea la îndeplinire a hotărârilor acestuia;
c) aprobă angajarea şi efectuarea de cheltuieli de orice
natură şi a tranzacţiilor comerciale şi financiare
în limita competenţelor aprobate de consiliul de administraţie;
d) analizează proiectele de norme, normative, regulamente
şi instrucţiuni de serviciu, care se supun aprobării directorului
general;
e) examinează şi avizează normele de muncă,
normativele de personal, funcţiile şi meseriile necesare, care
se aprobă de către consiliul de administraţie;
f) exercită orice atribuţii ce-i revin din prevederile
legale şi din regulamentul său de organizare şi funcţionare
şi aprobă orice alte măsuri privind activitatea societăţii,
care îi sunt conferite de consiliul de administraţie.
ART. 33
Comitetul director se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori
este necesar.
Hotărârile comitetului director se iau cu majoritatea voturilor membrilor săi.
ART. 34
Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune
au în structura lor studiouri teritoriale şi alte unităţi
fără personalitate juridică, necesare realizării obiectului
specific de activitate, cărora li se acordă împuterniciri de
reprezentare în domeniul tehnic, economic, comercial, administrativ, financiar
şi juridic.
Coordonarea activităţii studiourilor teritoriale în cadrul celor două
societăţi se va realiza de către departamente distincte aparţinând fiecărei
societăţi în parte.
Unităţile din structura societăţilor, prevăzute la alin.
1, nu întreţin relaţii directe cu bugetul de stat, nu
pot promova documentaţii pentru obţinerea de subvenţii
decât prin societate şi nu pot încheia operaţiuni de comerţ
exterior sau convenţii de cooperare internaţională.
ART. 35
Consiliile de administraţie ale societăţilor stabilesc,
prin regulamentele lor de organizare şi funcţionare, relaţiile
unităţilor în cadrul societăţilor şi cu terţii.
Conducerile unităţilor subordonate societăţilor, inclusiv
studiourile teritoriale, răspund în faţa consiliilor de administraţie
ale celor două societăţi de îndeplinirea tuturor atribuţiilor,
responsabilităţilor şi competenţelor încredinţate
de acestea prin hotărâri, regulamente şi decizii de delegare.
ART. 36
Atribuţiile departamentelor, direcţiilor şi celorlalte
compartimente, precum şi ale unităţilor componente se stabilesc
prin regulamente aprobate de consiliile de administraţie ale societăţilor.
ART. 37
Conducerea studiourilor teritoriale şi a celorlalte unităţi fără
personalitate juridică din structura fiecărei societăţi
este asigurată de consilii de conducere proprii, numite
de către consiliile de administraţie ale celor două societăţi,
în limitele competenţelor care le-au fost delegate.
ART. 38
Salariile de bază şi celelalte drepturi de personal pentru salariaţii
Societăţii Române de Radiodifuziune şi ai Societăţii
Române de Televiziune se stabilesc, în limita veniturilor proprii, prin
contracte colective de muncă, încheiate în condiţiile legii.
Salariile se compensează şi se indexează cu procentul stabilit,
prin hotărâre a Guvernului, pentru regiile autonome şi societăţile
comerciale, în raport cu posibilităţile financiare ale fiecărei
societăţi.
ART. 39
În scopul coordonării programelor şi a emisiunilor de radiodifuziune
şi de televiziune teritoriale, precum şi a programelor şi
emisiunilor de radiodifuziune şi televiziune naţionale, pentru
a preveni desfăşurarea unor activităţi care să
împiedice bunul mers al fiecărei societăţi, se constituie
câte o comisie pentru coordonarea programelor, formată din directorii
generali adjuncţi, care coordonează programele interne, directorii
studiourilor teritoriale, 3 directori din cadrul fiecărei societăţi
şi 9 reprezentanţi ai principalelor segmente ale societăţii
civile, care se întrunesc trimestrial, se informează reciproc asupra
activităţii anterioare şi hotărăsc asupra recomandărilor
ce urmează să fie făcute pentru programele viitoare.
Comisiile prevăzute la alineatul precedent vor colabora permanent
pentru coordonarea programelor şi emisiunilor celor două societăţi.
Componenţa comisiilor pentru coordonarea programelor se aprobă
de consiliile de administraţie în termen de 60 de zile de la constituirea
acestora.
ART. 40
Orientarea programelor pentru străinătate transmise de "Radio
România Internaţional" şi a celor similare de televiziune
este stabilită cu sprijinul unui consiliu consultativ, în care
sunt reprezentate: comisiile de politică externă şi
de cultură ale Parlamentului, Ministerul Afacerilor Externe,
Departamentul Informaţiilor Publice al Guvernului, Ministerul
Culturii, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea
Română de Televiziune. Calitatea de membru al Consiliului emisiunilor
radiofonice sau de televiziune pentru străinătate este
onorifică.
Inapoi
CAP. 4
Activitatea financiară
ART. 41
Patrimoniul Societăţii Române de Radiodifuziune, precum şi cel
al Societăţii Române de Televiziune se preiau de la Radioteleviziunea
Română pe bază de protocol ce se va încheia în termen de 30
de zile de la numirea consiliului de administraţie, potrivit bilanţului
special încheiat.
Clădirile, spaţiile şi terenurile proprietate de stat,
care sunt în prezent utilizate de Radiodifuziune, Televiziune şi
studiourile teritoriale, precum şi alte bunuri aflate în folosinţă,
cu titlu legal, prevăzute în anexele nr. 1 şi
2, trec în folosinţa şi în administrarea Societăţii
Române de Radiodifuziune sau, după caz, ale Societăţii
Române de Televiziune.
ART. 42
Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune,
fiecare în parte, administrează bunurile din patrimoniul lor sau,
după caz, dispun de ele sub control parlamentar.
Programele I si II ale Televiziunii Române, precum si programele Radiodifuziunii Române, existente la data publicarii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, se constituie în servicii publice, ca posturi nationale de radiodifuziune si de televiziune.
ART. 43
Pentru fondurile primite de la bugetul de stat, directorul general al Societatii Române de Radiodifuziune si cel al Societatii Române de Televiziune au calitatea de ordonatori principali de credite bugetare, în conditiile legii. Activitatea financiara a Societatii Române de Radiodifuziune si a Societatii Române de Televiziune se desfasoara pe baza bugetelor proprii. Sursele financiare se asigura din venituri proprii, alte surse, precum si din alocatii de la bugetul de stat, pentru destinatiile prevazute în prezenta lege.
Conturile de executie a bugetelor celor doua societati vor fi prezentate Parlamentului o data cu rapoartele anuale, cu avizul comisiilor pentru cultura, arta si mijloace de informare în masa, precum si al celor pentru buget, finante, reunite, ale celor doua Camere ale Parlamentului si vor fi date publicitatii.
ART. 44
Veniturile proprii ale societatii provin din taxe de abonament de radio si de televizor, din surse realizate potrivit obiectului de activitate, precum si din donatii sau sponsorizari.
Posesorii receptoarelor de radio si de televiziune sunt obligati sa plateasca o taxa de abonament catre serviciile publice de radiodifuziune si de televiziune.
Abonamentul se obtine pe baza unei cereri-tip care contine si angajamentul de plata al abonatului. Cererea aprobata are caracterul unui act autentic ce constituie titlu executoriu si se executa dupa aceeasi procedura ca si sumele datorate fiscului.
Nivelul taxelor de abonament pe categorii de platitori, modalitatea de încasare, precum si faptele care constituie contraventie se stabilesc prin hotarâre a Guvernului.
ART. 45
Prin legea bugetara anuala se aproba fondurile de la bugetul de stat alocate Societatii Române de Radiodifuziune si Societatii Române de Televiziune pentru acoperirea cheltuielilor de dezvoltare, inclusiv a celor valutare pentru achizitionarea de echipamente si piese de schimb radio si televiziune, precum si fondurile pentru utilizarea statiilor de emisie, a radioreleelor si a circuitelor video si fonice, datorate agentilor economici din sistemul comunicatiilor.
Celelalte cheltuieli se acopera din veniturile proprii.
ART. 46
Finantarea necesara producerii si difuzarii emisiunilor radiofonice si de televiziune adresate strainatatii, precum si dezvoltarii acestei activitati, se asigura din fondurile alocate de la bugetul de stat.
Sumele necesare se evidentiaza separat în bugetul fiecarei societati, pe baza programelor stabilite de comun acord cu consiliul prevazut la art. 40.
ART. 47
Societatea Româna de Radiodifuziune si Societatea Româna de Televiziune se pot asocia între ele sau cu terti în vederea realizarii de activitati comune care prezinta interes pentru asociati, fara a se modifica prin aceasta statutul juridic al serviciilor publice de radiodifuziune si de televiziune.
ART. 48
Utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat, pentru Societatea Româna de Radiodifuziune si Societatea Româna de Televiziune, este supusa controlului Curtii de Conturi.
Curtea de Conturi poate cere, ori de câte ori considera necesar, rapoarte cu privire la utilizarea fondurilor prevazute la alin. 1, precum si cu privire la îndeplinirea obligatiilor financiare fata de bugetul de stat.
Inapoi
CAP. 5
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 49
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se constituie Consiliul de administratie al Societatii Române de Radiodifuziune si Consiliul de administratie al Societatii Române de Televiziune si se numesc presedintii acestora.
ART. 50
Studiourile teritoriale ale Societatii Române de Radiodifuziune si ale Societatii Române de Televiziune se reorganizeaza si trec, pe baza de protocol, în termen de 60 de zile, ca unitati fara personalitate juridica, în structura fiecarei societati, potrivit obiectului lor specific de activitate.
ART. 51
Dupa 60 de zile de la constituirea consiliilor de administratie ale celor doua societati, acestea vor prezenta spre avizare comisiilor pentru cultura, arta si mijloace de informare în masa ale Parlamentului regulamentele de organizare si functionare, inclusiv regulamentul privind pastrarea, arhivarea, accesul si schimburile documentare si patrimoniale cu societati similare din tara si din strainatate.
ART. 52
Consiliul de administratie al Societatii Române de Radiodifuziune si cel al Societatii Române de Televiziune prezinta anual Parlamentului, sau când acesta hotaraste, rapoarte asupra activitatii desfasurate în anul precedent si cu privire la programul de activitate pentru anul în curs.
ART. 53
Obligatiile financiare ale Radioteleviziunii Române, pâna la intrarea în vigoare a prezentei legi, rezultate din închirierea emitatoarelor, radioreleelor si circuitelor video si fonice, se acopera de la bugetul de stat, din fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia Guvernului si din venituri suplimentare.
ART. 54
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege.
Bunurile Radioteleviziunii Române se preiau de catre Societatea Româna de Radiodifuziune si Societatea Româna de Televiziune, pe baza de proces-verbal, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Decretul-lege nr. 136/1990 privind unele masuri referitoare la Radioteleviziunea Româna, Decretul nr. 29/1975 privind acordarea unor indemnizatii speciale, precum si orice alte dispozitii contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comuna din 19 aprilie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, a fost reexaminata de Camera Deputatilor în sedinta din 6 iunie 1994 si de Senat în sedinta din 8 iunie 1994, precum si în sedinta comuna a celor doua Camere din data de 17 iunie 1994, potrivit art. 145 din Constitutia României, în urma Deciziei Curtii Constitutionale nr. 48 din 17 mai 1994.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ADRIAN NASTASE
PRESEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Inapoi
ANEXA 1
SOCIETATEA ROMÂNA DE RADIODIFUZIUNE -
SITUATIA CLADIRILOR SI A TERENURILOR
Localitatea Adresa imobilului Actualul detinator
A. Bucuresti 1. Str. General Berthelot nr. 60 - 64 Radiodifuziunea Româna
Sediul Radiodifuziunii, format din 3 corpuri si sala de concerte:
- corpul A 8.530 mp - 2 subsoluri, parter si 6 etaje
- corpul B 6.436 mp - subsol, parter si 10 etaje
- corpul C 5.914 mp - subsol, parter si 6 etaje
- corpul vechi 4.692 mp - subsol, parter si 4 etaje
- sala de concerte 10.530 mp - subsol, parter si etaj
Teren 9.200 mp
2. Str. General Berthelot nr. 71
- Cladire formata din subsol, parter si 2 etaje
- Magazie si baraca metalica
Teren 585 mp
3. Str. Stirbei Voda
- Cladire cu o suprafata construita de 35.000 mp si o suprafata desfasurata de 151.800 mp
4. Str. Plevnei nr. 20 bis
- Cladire garaj cu suprafata desfasurata de 1.594 mp
Teren 1.776 mp
5. Str. Buzesti nr. 26
Cladire formata din 3 corpuri:
- corpul A - 21 mp cladire
- corpul B - 314 mp magazii
- corpul C - 112 mp magazii
Teren 1.059 mp
B. Cluj-Napoca 1. Str. Donath nr. 160 Studioul de Televiziune Clu
- Cladire compusa din subsol, Radiodifuziune si parter si etajj
- Garaj
Teren 10.178 mp
C. Constanta 1. Vila nr. 1 Mamaia Studioul de Radiodifuziune Constanta
- Cladire compusa din demisol, parter si etaj
Teren 1.674 mp
D. Craiova 1. Str. Stirbei Voda nr. 3 Studioul de Radiodifuziune Craiova
- Cladire compusa din demisol, parter si etaj cu o suprafata construita de 425 mp
- Garaj de 119 mp
- Cladire cu dependinte si subsol
de 84 mp
- Cabina portar, în suprafata de 7 mp si un foisor de 2 ,6 mp
Teren 1.640 mp
2. Str. Lotrului nr. 6
- Garaj
Teren 315 ,6 mp
E. Iasi
1. Str. Lascar Catargi nr. 44 Studioul de Radiodifuziune si Televiziune Iasi
- Cladire cu subsol si parter
- Doua garaje ( spatii de emisie Teren 1.387 mp si de productie si spatii redactionale)
2. Str. Pinului nr. 6
- Garaj
Teren 295 mp
F. Timisoara 1. Str. Pestalozzi nr. 14 Studioul de Radiodifuziune Timisoara
- Cladire compusa din demisol, parter si 4 etaje în suprafata de 1.000 mp
- Garaj anexa de 252 mp
- Platforma garaj auto de 980 mp
Teren 4.291 mp
G. Târgu Mures 1. B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 109 Studioul de Radiodifuziune Târgu Mures
- Cladire compusa din parter si etaj, cu o suprafata de 1.392 mp
- Garaj în suprafata de 117 mp
- Magazie cu o suprafata de 56 mp
- Cabina portar, cu o suprafata de 4 mp
Teren 2.859 mp
Inapoi
ANEXA 2
SOCIETATEA ROMÂNA DE TELEVIZIUNE -
SITUATIA CLADIRILOR SI A TERENURILOR
Localitatea Adresa imobilului Actualul detinator
A. Bucuresti 1. Calea Dorobantilor nr. 191 Televiziunea Româna
- Centrul de televiziune format din:
- blocul redactional cu subsol, parter si 13 etaje
- corp studiouri cu subsol, parter si 2 etaje
- corp ateliere cu subsol, parter si 2 etaje
- corp film cu subsol si parter
- baza de transmisii exterioare, cu subsol
- corp birou informatii
- cabina poarta
Teren 68.102 mp
2. Str. Moliere nr. 2
- Corp administratie
- Corp B - cladire studiouri
- Corp C - cladire depozite
- Corp D - cladire redactional si garaj
Teren 12.100 mp
3. Str. Sergiu nr. 36
- Corp cladire autobaza cu subsol si parter
Teren 2.795 mp
4. Sos . Pipera nr. 63 - 65
Teren 50.000 mp
B. Sectorul agricol Ilfov 1. Str. Sabarului nr. 2 - Televiziunea Româna Arhiva de filme si benzi magneticesi Radiodifuziunea Romana
- Cladire cu parter si 3 etaje (parter si 2 etaje)
Teren 778 mp (un etaj)
C. Cluj-Napoca 1. Str. Donath nr. 107 Studioul de Radiodifuziune si Televiziune Cluj
Teren 5.000 mp
D. Iasi 1. Str. Lascar Catargi nr. 33 Studioul de Radiodifuziune si Televiziune Iasi, ( spatii de emisie si de productie Televiziune, spatii redactionale , administratie Radio si Televiziune)
- Cladire cu parter si 2 etaje
Teren 4.800 mp
2. Str. Lascar Catargi nr. 47
- Trei garaje
Teren 410 mp
Inapoi
|
|
